Archive for me me me
So, here we go again
Adica iar la birou, dupa un sfarsit de an agitat. Mai degraba psihic, dupa deciziile si razgandirile mele job-related, dupa oarescare dezamagiri tot job-related si evident dupa sperante reinviate caci, mai ales in cazul meu, speranta moare ultima. Au fost cateva nopti nedormite si planuri si rastalmaciri de cuvinte, pentru ca apoi sa ma linistesc iar in banca mea, iar furtuna sa treaca fara efecte vizibile. Mi-am promis insa ca asta a fost ultimul gest masochist pe care l-am dedicat job-ului.
Au urmat apoi zilele de haos si de goana dupa cadouri, printre zeci de vizite la familii si prieteni, cine si pranzuri incarcate de traditionalitati de-ale noastre gretoase si “ingrasatoare”. Ah, si disperarea inevitabila legata de achizitionarea bradului: “ce ma fac, o sa ajung sa am o porcarie de brad, ca tuia astea de pe mijlocul drumului”. In fiecare an tre sa traiesc un moment de semi-panica si sa ma vad pentru o fractiune de secunda impodobind un tuia in sufragerie. Pana la urma am ales varianta bradutului in ghiveci, nu numai din ratiuni ecologiste, dar si din cauza namilutei patrupede, care cu siguranta ar fi daramat un bradut aflat pe podea si i-ar fi mancat bomboanele. Asa ca am gasit zeci de braduti in ghiveci la un depozit en-gros de pe langa deja prea bine cunoscuta piata de flori. Am ales unul cam de 1m inaltime, stufos si destul de verde. I-am cumparat un ghiveci frumos si pamant de flori, l-am replantat in noul suport si l-am asezat frumos pe o masuta inaltuta din sufragerie. Mati n-a ajuns la el, ce-i drept, insa dupa vreo 10 zile, scopul ecologist s-a spulberat, bradutul incepand sa-si scuture acele, dovedindu-se de fapt un bradut uscat si taiat probabil acu vreo 2 luni. Voi incerca totusi sa-l replantez, poate i-or creste alte ace, desi ma cam indoiesc ca mai are vreo sansa.
De pe 28 incolo ne-am mai calmat cu socializarea si am lenevit in casa, cu filme multe si jocuri. Iar dupa party-ul de revelion, am avut cu atat mai multe motive sa lenevim in continuare, ca sa ne refacem.
Pana azi, cand m-am trezit brusc din nou in Rahova, fumand pe balcon, la -9 grade sau cate or fi fost. Ziceam ceva de masochism?…Somehow strange, e ceva cozy si acolo si revenirea a fost mult mai blanda decat ma asteptam. Doar biroul e o a doua casa…
Wednesday mood
Sunt atat de obosita, incat mi-e greata si nu mai pot nici sa fumez. Eu, care niciodata nu zic nu la “hai, mai fumam o tigara?”. Azi mi-am planuit sa ma trezesc la 8, ca sa ajung la birou la 9 si sa nu ma simt vinovata ca imi iau 2 zile libere. Dar n-am reusit si am ajuns, ca de obicei, la 10:15. Si am terminat pana la 18:30 tot ce aveam de facut, dar am mai stat juma de ora pentru ca ma simteam vinovata sa plec asa devreme, mai ales ca am cerut 2 zile libere.
W-e-ul trecut a avut 3 zile si a fost ataaat de bine. Fix asa mi-as dori sa fie fiecare week-end: de 3 zile. Si mi se pare rezonabil sa muncesc 4 zile/spt, iar 3 sa ma refac. Am crezut ca voi reveni la birou cu forte proaspete si o sa fac minuni in cele 3 zile care ma despart de urmatorul week-end prelungit. Dar nu…azi am fost atat de obosita si mi-a fost atat de rau toata ziua, incat sunt usor panicata de cum voi fi maine.
Pentru ca maine e ultima zi dinainte de al doilea w-e prelungit si asta inseamna ca tre sa termin toate job-urile on-going + sa scriu mailul ala kilometric si inevitabil atunci cand lipsesc o zi. Probabil o sa plec tarziu de la birou. Apoi trebuie sa ajung acasa, sa-mi intampin “socrii” care vor veni sa-l plimbe iar pe Mati, ca sa se mai obisnuiasca cu namiluta, sa-mi fac bagajele, sa clean-up the house ca sa nu rada parintii lui baby de mine ca sunt o ingalata si e mizerie la noi in casa, sa apuc sa mai dorm putin si sa fiu la aeroport la 7 dimi. Plecam la Madrid si ar trebui sa fiu super joyful, dar…inca o zi de lucru pana atunci.
Update
1. E o perioada foarte incarcata la work si toata lumea ori o ia razna, ori e pe relaxare maxima. Ambele atitudini ma termina si ma fac sa-mi doresc sa ma intorc la Durrwies si sa ma inchid acolo pana la sfarsitul anului, macar. Desi vinerea ar trebui sa fie cea mai draguta zi, pentru mine se pare ca vinerea asta e cea mai urata zi din ultimele luni.
2. Baby s-a mutat intr-un birou nou. Au un perete cu geamuri si o sala de intalniri de amenajat. Inca incerc sa-l conving ca perdelutele/draperiile sunt mult mai dragute si cozy decat jaluzelele verticale. Si daca il conving de asta, o sa ma lase sa cumpar si mobila >:)
3. Mi-am dat seama ca eu stau afara, la aer, intre 3 si 10 min/zi. Si ma mai mir de ce sunt palida si ametesc. Mi-am luat catel ca sa am motiv sa merg prin parc si ajung sa ies cu el odata pe luna, in cel mai bun caz.
Eh, atatica. Not in the best mood ever.
Cute UGGs!
So, cum spuneam, i-am primit! Dupa ce i-am urmarit mai bine de 2 saptamani pe site si am vazut ca au plecat din australia, dup-aia ca au ajuns in europa, dup-aia ca au aterizat la otopeni, dup-aia ca sunt la posta pe stirbei voda. Iar astazi de dimineata aveam minunatiile si le probam in masina. Proudly present my grey classic cardys :D
Like…2 y.o.
Mi-ar placea sa scriu pe blog atunci cand sunt f nervoasa si imi fac discursuri in cap, pe care de cele mai multe ori nu apuc sa le si recit, macar ar ramane undeva, chiar daca poate mi-ar fi rusine cu ele apoi. Sau cand sunt foarte bucuroasa. Am avut o tentativa zilele trecute, cand am scris un post foarte indignat, ma certasem cu un client. Dar l-a vazut Moni si mi-a zis sa-l sterg, ca prea vorbeam de rau persoane cunoscute. In rest, probabil ca sunt prea ocupata sa fiu nervoasa/bucuroasa si n-am chef de impartasit pe blog.
Asadar, n-am niciun eveniment de comentat acum si nimic concret de povestit. Am doar o stare de bine azi pentru ca din cand in cand imi dau seama ca am si de ce s-o am. Si ieri am avut un moment d-asta de dat seama, pentru ca am realizat ca de 2 ani baby si cu mine suntem impreuna. Nu e vreun mooshy thing, nu ne facem cadouri cand facem 14 luni jumate si nici nu sarbatorim festiv. Dar ne bucuram amandoi, ca stim ca tot impreuna o sa fim de-acum incolo :) De fiecare data el imi spune “veezi, mah, si tu care nu credeai…”. Da, mah, nu credeam, ca ma cereai de nevasta dupa 2 spt, cum naiba sa te cred? :))
Si pentru ca nu-mi plac cadourile luate pentru ca trebuie (desi recunosc ca ar fi oribil sa nu primesc nimic de ziua mea sau de craciun), in momentele astea inlocuiesc cadoul clasic pentru unii, cu faptul ca imi amintesc tot felul de lucruri mici de care nu m-am bucurat deloc sau indeajuns atunci cand s-au intamplat. Like…mi-a comandat UGG-urile tricotate gri (azi le primesc, yeeeey :D) pentru ca ii povestisem ca mi le doresc intr-un drum la 1 noaptea spre mc-ul de la otopeni, cand eu eram sigura ca nu ma asculta…imi schimba sireturile la conversi si liniutele colorate de la superstaruri de cate 2-3 ori/dimineata, in functie de cum ma razgandesc eu, panicata, sa ma imbrac cu o bluza verde sau gri sau roz…imi face grish cu lapte la miezul noptii si zambeste dupa ce eu zbier la el ca a pus scortisoara deasupra si nu dulceata…ma duce si ma aduce de la birou (ala din rahova, da?), pentru ca eu mi-am dat seama acum 3 zile ca mi-a expirat itp-ul de 4 luni si rca-ul de vreo 3…si tot asa…
Yellow
Mda, in sfarsit ii am :D Conversii galbeni. Pentru ca mi-i doream demult, iar la noi adusesera de curand un model galben dragut, dar aveau 37 sau 41, deci nu numarul meu. Si pentru ca tot am vazut ca a scris un oarecare domn ca as avea un blog superficial, fix ca de fetita care lucreaza in publicitate, na inca o dovada.
Daca n-ai conversi cat de cat jerpeliti, nu esti de-acolo, dom’le.
Creatures
Pe biroul din stanga mea sta de cateva zile un raton cu coada lunga, pe nume Rill. Uitandu-ma pe eticheta, unde are o mica prezentarica, am ajuns la site-ul creatoarei, Donna Wilson, pe care il puteti vedea aici sau in “stuff”. Creaturile absolut simpatice se gasesc la Intro. Sunt ceva mai scumpe decat ugly dolls, dar nu m-ar deranja nici un ugly bat :D Cred ca pentru genul asta de afacere as pleca din publicitate. Destul de usor, nu? :)
The End of Discipline Experiment
In ultimele zile nu prea am avut timp de update-uri, dar asta nu inseamna ca experimentul meu a avansat prea mult. Ce concluzii am tras insa:
1. Mai mult timp cu mom & dad: pana de curand nu aveam chef sa stau prea mult pe la ei pentru ca nu pot fuma cu ei. SIncer lately mi se pare mai important si mai frumos sa stau cu ei decat sa imi mai aprind o tigara. Nu vreau sa sune mooshy, dar ma sperie gandul ca am mai crescut din moment ce cred asta.
2. Baby si Mati inseamna 99% din timpul meu liber. Iar senzatia ca nu stau destul cu ei vine din simplul motiv ca uneori sunt nervoasa si fara niciun chef de nimic cand ma intorc de la work. Poate n-am mai fost eu asa stresata in ultimul timp sau poate incep sa ma obisnuiesc cu stilul asta de viata.
3. Nu mi-a placut niciodata sa fac curat sau mancare, deci gospodina n-o sa fiu niciodata. Solutia cu tanti Nuti care se ocupa de lucrurile-astea e salavatoare si merita toti banii :)
4. Nu m-am apucat inca de citit o carte noua, dar mai am o saptamana la dispozitie. Macar am scapat de caesar, nu m-am mai jucat de aproape 2 spt :D
5. Recunosc, am mai mancat pizza, de la Lemon Tree. Dar poate nu e pe lista de fast-food…o sa incerc totusi s-o raresc, mai ales ca nici nu-mi place.
6. Daca gospodina nu sunt, sportiva nici atat. Dar probabil o sa fie fun la Cerebel, astept vesti de la Miruna :p
7. 8. Daca ceva aduce a proiect de scoala, clar ramane pe ultima suta de m. Si clar o sa iasa ok.
9. In medie cred ca mi-am extins programul de somn la o medie de 7 ore juma pe noapte, dar in week-end dorm cate 12. Stiu, e f important sa dorm macar 8, ca sa nu fiu lesinata fara red bull.
10. Nu prea-mi mai place sa fumez. E un obicei idiot, strans legat de stress si de plictiseala. Dar in ultimele 4 zile am fumat mai putin de 1 pachet/zi.
11. Simi, Simonette, miss you :)
The Discipline Experiment – Day 3
Azi Miruna a zis o chestie foarte tare cand s-a intors de la un meeting in mijlocul zilei: “Bai, stii ce se intampla cat stam noi inchisi aici? Lumea traieste!”. F true, pentru ca pe masura ce trece timpul, ma conving ca in cursul saptamanii job-ul chiar imi mananca toata energia si nu prea mai am chef sa fac nimic dupa. Dar asa o sa fiu toata viata, so…nu ma pot resemna cu asta atat de devreme :)
In cea de-a treia zi mi s-a confirmat din nou un lucru pe care il stiam despre mine: imi place sa ma bag in tot felul de situatii dubioase, ca sa am de ce sa ma stresez dupa. Mai concret, desi stiam f bine ca o sa refuz o oferta de job, m-am dus la intalnire, ca sa aud totusi oferta. E cum ma asteptam, dar uite ca am pierdut vreo 2 ore dupa ce am plecat de la birou, ca sa stau de vorba si cu astia. Si ca sa ma ingrozesc de cat de scortosi pot fi oamenii in alte parti si ce ochi infundati de stres poate sa aiba un account director de-acolo.
Ziua s-a incheiat cu o vizita la Kim si Nico. Micuta Clara o sa se nasca intre 20 mai si 11 iunie, asa ca sunt sanse ff mari sa fie gemeeeni :D Si ca niste nasi responsabili, am gasit deja biserica pt botez.
N-am avansat cu niciunul din punctele de pe lista. Am dormit 6:45, am fumat 23 de tigari si sunt la fel de lenesa in rest. Sau la fel de fara timp.
The Discipline Experiment – Day 2
Cea de-a doua zi n-a fost la fel de productiva. Pentru ca afost o zi de work si, mai rau, prima zi de work din saptamana. Si cum toata lumea a fost putin ametita, evident ca ne-am si ciondanit pe niste aberatii. Dar iata cum ne-am si relaxat dupa .
Apo am mers cu baby la City Grill, aici in Primaverii, tocmai pentru ca nu mai vreau fast-food, avand in vedere ca stomacul meu e din ce in ce mai terminat. Si na ca a fost chiar mai rau de cat la cel mai jalnic fast-food pt ca mai nou dau mancare congelata de la Carrefour, OMV like. Deci City Grill e un BIG NO NO de-acum incolo.
Mati si-a primit atentia cuvenita. Plimbarica de seara, perierea de o ora si pupicul de multumire :D
Nimic nou cu proiectul, nicio carte inceputa, o idee “altfel” prea vaga, 7:45 ore de somn si 24 de tigari fumate. O zi experimental nereusita.
