Adica iar la birou, dupa un sfarsit de an agitat. Mai degraba psihic, dupa deciziile si razgandirile mele job-related, dupa oarescare dezamagiri tot job-related si evident dupa sperante reinviate caci, mai ales in cazul meu, speranta moare ultima. Au fost cateva nopti nedormite si planuri si rastalmaciri de cuvinte, pentru ca apoi sa ma linistesc iar in banca mea, iar furtuna sa treaca fara efecte vizibile. Mi-am promis insa ca asta a fost ultimul gest masochist pe care l-am dedicat job-ului.
Au urmat apoi zilele de haos si de goana dupa cadouri, printre zeci de vizite la familii si prieteni, cine si pranzuri incarcate de traditionalitati de-ale noastre gretoase si “ingrasatoare”. Ah, si disperarea inevitabila legata de achizitionarea bradului: “ce ma fac, o sa ajung sa am o porcarie de brad, ca tuia astea de pe mijlocul drumului”. In fiecare an tre sa traiesc un moment de semi-panica si sa ma vad pentru o fractiune de secunda impodobind un tuia in sufragerie. Pana la urma am ales varianta bradutului in ghiveci, nu numai din ratiuni ecologiste, dar si din cauza namilutei patrupede, care cu siguranta ar fi daramat un bradut aflat pe podea si i-ar fi mancat bomboanele. Asa ca am gasit zeci de braduti in ghiveci la un depozit en-gros de pe langa deja prea bine cunoscuta piata de flori. Am ales unul cam de 1m inaltime, stufos si destul de verde. I-am cumparat un ghiveci frumos si pamant de flori, l-am replantat in noul suport si l-am asezat frumos pe o masuta inaltuta din sufragerie. Mati n-a ajuns la el, ce-i drept, insa dupa vreo 10 zile, scopul ecologist s-a spulberat, bradutul incepand sa-si scuture acele, dovedindu-se de fapt un bradut uscat si taiat probabil acu vreo 2 luni. Voi incerca totusi sa-l replantez, poate i-or creste alte ace, desi ma cam indoiesc ca mai are vreo sansa.
De pe 28 incolo ne-am mai calmat cu socializarea si am lenevit in casa, cu filme multe si jocuri. Iar dupa party-ul de revelion, am avut cu atat mai multe motive sa lenevim in continuare, ca sa ne refacem.
Pana azi, cand m-am trezit brusc din nou in Rahova, fumand pe balcon, la -9 grade sau cate or fi fost. Ziceam ceva de masochism?…Somehow strange, e ceva cozy si acolo si revenirea a fost mult mai blanda decat ma asteptam. Doar biroul e o a doua casa…
Hello! Da si eu am trecut prin faza “vreau brad in ghiveci” pana m-a “linistit” tata ca brazii in ghiveci (pana si cei din Pta Amzei unde costau de la 400 ron in sus) sunt brazi normali si pusi in pamant si nici nu ai cum sa verifici, ca doar nu sapi in ghiveci in piata cand il cumperi. El a verificat unul in piata la noi si l-a zguduit un pic de trunchi si si-a dat seama imediat ca era facatura…din pacate nici ecologistii nu scapa de tzepe :D S-au prins si “furnizorii” de braduti in ghiveci ca astia sunt la ..moda.